Fiti atenti ce idee mi-a venit! Am io un om acasa… cica vrea la munte. Nu stiu exact ce varsta are, dar are piciorul de 21 de cm. Cat inseamna asta in magazin? 36? Nu stiu exact, ca eu nu ma pricep la numere, eu ma pricep doar la pantofi. Adica sa merg cu ei, asta ma intereseaza. Si sa aiba tocul puternic si cat de cat ascutit, cam de 1 cm diametru, solid ca sa nu se rupa. Pantofii, sa stea bine pe picior, ca sa pot sa alerg cu ei sa prind verdele la semafor. Apoi, dupa ce ma linistesc pe trotuar, vreau sa ma tin bine pe tocurile alea ca sa ma curat de scame pe haine, si sa mi le intind usor cu mana. Apoi o iau iar la mers elegant, pana unde am eu treaba. Bai si tocurile alea… nu tre sa fie ma asa de groase ma nene, ca rade lumea de mine pe strada ca nu stiu sa merg pe tocuri, apoi… nici asa subtiri, ca rade lumea de mine ca ma dezechilibrez…
In fine… va ziceam ca vrea asta sa mearga cu mine la munte. Si-a luat azi niste adidasi. De 20 de RON de la un magazin… hmm… niste adidasi care merg pe terenul de tenis, i-am vazut pe talpa. Bai da pe eticheta erau reclame pentru alti adidasi mai… barbati-miu cica sa rup eticheta. Io, smechera… o pastrez ca s-o citesc. Si ca fraiera… bag reclama aia in geanta, poate ajung pe la magazinul ala, si in loc sa ma duc sa probez ca idioata jdemii de adidasi, ma duc la aia si-i spun direct ca vreau produsul XXAAyyy, ca aia au talpa de oras…
Cum fac ma astia de-s asa inteligenti?
Asa, deci adidasii astuia de 20 de ron, o sa-i poarte el pe strada pana ii iau io unii mai buni de oras din banii mei pentru psihanaliza (care sunt pe card, in aia nu intru). Si-apoi ii iau io p-astia ai lui bunii, si io imi iau niste tenesi de 2 bani, si ma duc la tenis. Stiu io un teren. E in regie. Teren bun, preturi acceptabile, au chiar si nocturna…
E… joc io tenis… am primit o paleta cadou de la barbatimiu… ma suparasem ca i-a casunat pe un costum de-al meu. Elegant… mi-l luase mama sa ma duc la intalnirea de 10 ani, ca sa fiu cea mai frumoasa. Nici nu s-a uitat la mine ca sunt in depresie… ea m-a carat ca pe un copil prin toate magazinele, asa cum stie ea sa faca cumparaturi, si m-a pus sa ma uit la toate, si io m-am oprit la unu aproape gri… Hmmm… costum gri spre negru… la intalnirea de 10 ani de la terminarea generalei… cam ciudat. Bai si-acolo… toti erau casatoriti si cu copii mai, numa io eram in gri spre negru. Interesant. Si aveam si un palton elegant pe deasupra. Ala era bej. Bai da un bej… fir-ar mama lui de bej. Si mai are si un pic de negru asa… pe la poale. P-ala tot ea mi l-a luat, nu mai stiu cu ce ocazie, tot asa, pentru diverse ocazii. Ca eu eram prietena de artist plastic pe vremea aia, si aveam ocazii, ma duceam cu el la expozitie sa complexez nevestele de artisti care se imbraca mai nasol ca sa nu ii complexeze pe ei care umbla neglijent. Ca cica ei sunt artisti… ce le trebuie lor imbracaminte de ocazie? Ei vin imbracati asa cum sunt. Cu hainele de firma si gentile de la camerele foto. Ca sa se vada ca sunt artisti. Si-apoi se mira ca nu stie nimeni ca e expozitia lui. Tuuuu? Tuuuu? Tu esti ma ala? Doamne doamne, felicitari ma! Nu stiam unde sa te gasesc in camera asta plina de oameni pestriti…
Wops… tocmai mi-a sforait barbatul in somn si s-a intors pe partea cealalta asa un pic suparat. Semn ca incep sa-l deranjeze tastele, ca se aud cam zgomotos. Nu de alta, dar deja m-am agitat. Asa ca nu stiu. Eu fac o pauza de o tigara, si de-aici puteti sa continuati voi.
A si… cu asta as vrea sa ma duc la Caraiman. Cum mai e ma vremea p-acolo? E cabana in picioare? Ca eu nu stiu sa caut pe siteuri de munte…
Dar am bocanci Garmont din goretex si talpa vibram. Ce ziceti? Ajung io cu asta la caraiman in bocancii astia? Ca el nu stie drumul. Dar eu stiu unde e cabana… Daca mai e acolo. Daca nu… la Omu cum o mai fi?
Afreuda 
inainte de a urca pe munte nu ne spui o poezie?
Daca mai asteptati pina in jur de 20 septembrie putem sa va luam cu noi (eu si a mea sotie). Noi planuim un stat pe creasta vreo citeva zile.
Va luam cu noi adica va aratam drumul pina la Caraiman 🙂
da ba, da io imi las bocancii acasa ca-s cam grei si imi streseaza glezna aia a mea finuta, si apoi fac pe grozava in slapi mai, pe jepii mici. Eu p-aia ii stiu ca-n palma. Si-apoi fac misto de tine de sus de la caraiman ca eu deja am baut un ceai dinala facut cu apa din butoiul in care se spala aia pe dinti dimineata, m-am si flirtat un pic cu cabanierul ala negru mare si barbos, i-am vazut pisica si apoi m-am facut eu ca-l intreb cat mai e pana la cruce si daca e traseul bun. Ala cica sa nu ma duc ca pic in prapastie, si io ii zic… eee… ce-mi trebuie mie la cruce… ca io o vad de jos din busteni. Stiu io acolo o cazare… de la asta din baie, deschizi geamul sa respiri curat si se vede fix muntele ala… zidul ala prapastios, cu crucea aia tampita in frunte. Dao ma nene jos de-acolo, sperii oamenii cu ea. Ii zic lu cristi (care e prietenul meu cel nou): daca nu esti cuminte… acolo te duc…
asa. Am spus poezia. Acuma astept nota dand din picior.
A… ni s-au stricat planurile, ca a facut asta atacuri de panica in tren si a trebuit sa negociez eu o amenda cu controlorul sa ne lase sa fumam in tren ca sa se potoleasca el care… era cam agitat. Si ne-am intors cu personalul de 6:45 din campina. Care era intamplator tot ala cu care am venit… In fine… dar ne-am distrat, a fost super excursie. Pacat ca era sa lesine la un moment dat de la atata psihomotricitate ca tremura ca un apucat, si in loc sa-l las sa cada carpa, m-am descurcat sa-l asez sa doarma linistit… Si dup-aia tot nasu vine ma sa ma sperie cu amenda. Da ma nene amenda aia incoa, ca si-asa mi-ai fotografiat carnetul de sofer, stii unde stau. Da ma amenda aia acasa, ca si-asa tot mama o plateste. ca are ea o vinovatie, nu stiu… tot se simte ea obligata sa-mi plateasca amenzile… ca cica nu e bine sa stai cu ele asa. In fine… socotelile ei. Eu acte de firma deja am. 😉 Da de fapt… m-a pus varamiu sa imi declin responsabilitatile… ma rog, nu stiu ce s-a intamplat cu firma, dar eu am ramas cu o stampila si cu un super domeniu pe numele meu luat… direct de la rnc. Ii zice http://www.ideas4web.ro. Ce-o mai fi ma acolo? Eeee… siteuri… nici nu m-am mai uitat… a avut varamiu grija, ca el e mai mare…
si-acuma ma duc sa fumez, si sa nu mai spuneti ca nu scriu pe blog ca va umplu aici de comentarii de nu va vedeti.
va pup!
O sa ne batem in argumente acum? Care stie mai bine Jepii si pisica de la Caraiman? Da’ cateaua aia mare si laliie care a disparut intre timp o stii? 🙂
Avantajul, daca va lasati dusi de noi in Bucegi, era ca la mine in masina se fumeaza 🙂 Si se pot face oricite pauze, oriunde, pentru potolit angoase si atacuri de panica/furie/nebunie/isterie. Vorba reclamei, e mica da’ i’a noastra si facem ce vrea muschii nostri cu ea.
Si abia acum m’am prins ca tu stii drumul, doar bocancii sint inca cuprinsi de negura nestiintei. Asta e, nu sint tot timpul genial 🙂
aha, deci aveti net in sfarsit…
mie imi place marea, dc as putea as pleca in Grecia, dar nu vor ai mei. De-aia te invidiez ca esti libera.
Urasc muntele e prea riscant.
Daca mergi pe la poale nu prea ai ce sa patesti. depinde cat pipi ai in vezica, sa alunece ursu pe el in timp ce te rostogolesti la vale incercand sa fugi de el. 😉
Glumesc… Trebuie doar sa ai o petarda… dar am auzit ca nici de aia nu se mai speria. Asa ca, vrand nevrand… scoti si conserva, si renunti si la borcanul cu miere. Asta e… animalul e animal…
Pai am fost eu vara asta tura prin Bucegi – la Omu si Caraiman am fost si vara trecuta – si acum am stat la cabana Babele. E ok, ne-am milogit de ei si ne-au dat drumu si la caldura, in plin august, ca eram ca niste matze plouate. Vezi la mine, ca am scris ditamai aventura, hehe. (am venit prea tarziu cu commentul?)
In rest, super amuzant postul, chiar incercam sa inteleg unde vrea sa ma duca femeia asta de fapt 😛
Pana la urma l-am intors cu acelasi tren la campina ca era sa-mi lesine pe drum…
@MBadragan: bocancii sunt uzati. Nu am stiut sa-i intretin. Imi trebuie altii.
Cu tine as merge. Dar sa nu ma tii numai in masina ca mi se face rau. Ma lasi si pe mine sa ma plimb p-afara. Ma opresti la padure sa culeg ciuperci.
Si la cabana sa ma lasi domle sa ma invelesc in patura lor ‘jegoasa’, nu ma pune pe mine sa car sacul de dormit, ca eu daca am o patura de lana groasa dorm si in chiloti.
Ahaaaa….
Auzi, si… mancare la cabana. Eu nu car branza si gogosari, sa fac picnic pe poteca, sa ma salute toata lumea, si in loc sa-mi spuna cum e drumul inapoi, sa se uite la ce mancam noi de mergem asa incet. Ai auzit?
Aaaa… si la coborare sa te puna dracu’ sa ma prinzi de rucsac ca sa merg mai incet. Ca eu zburd la intoarcere. Si eventual ma aleg doar cu o durere pe la rotula, dar glezna ramane la locul ei… Ne intalnim la poiana izvoarelor, unde o sa stau linistita la un pahar cu umbreluta. 😉
Tie iti cam place sa te dai mare cu realizarile tale montane. Bine, fie. Oricum, eu am doar doar 2 reguli cind merg pe munte: merg numai cu oameni care nu pun in pericol viata celorlalti din grup si numai cu oameni care stiu sa isi tina gura si nu imi strica placerea facind galagie si vorbind continuu. In rest, face fiecare ce il taie capul, maninca ce vrea, merge in ce ritm il trazneste, se inveleste cu ce are chef si doarme cit vrea el de imbracat sau dezbracat (aici ar fi mici probleme de imaginatie pentru situatia in care se doarme in camere mari, la comun. da’ sint destul de usor surmontabile).
Iar cu masina nu e nici o problema. Nu sint genul de sofer care tine sa scoata timpi record pina la destinatie. Nu ca as putea cu masina din dotare 😀
Auzi, o sa fac o impolitete crasa. Imi cer scuze anticipat. O sa te intreb urmatorul lucru: cu cine vorbesti cand spui?
Tie iti cam place sa te dai mare cu realizarile tale montane
Vreo gagica generica? Sau te refereai la mine?
Eu ma laud numai cand imi fumez tigara cocotata prima in cel mai comod locsor (a se citi bolovan destul de plat si de stabil si cu loc bun pentru odihnit picioare). Si ma laud numai cu ‘excelent, misto drum, ce bine e sa-ti mai tragi si sufletul din cand in cand…’
Eu stau de vorba pe munte, dar numai pe la potecile de pe la poale si pe creasta, cand devine plimbare pe bulevard. Pe traseele mai pieptise prefer sa ne intelegem prin limbajul semnelor, si cuvinte cat mai putine.
Iar grupul, sa fie dinainte inteles. Ori ca ca, ori foarte foarte. Nu unu’ veverita si o ia la goana in varful muntelui cu tot cu sticla de doi litri de apa, si altii cara 3 saci de pietre de moara si merg de parca ar fi Horea Closca si Crisan.
Omogen. Asta vreau de la un grup de munte… Bagajele echilibrate, nu cara baietii totul, ca sa fie datoria fetelor sa scotoceasca prin rucsacele pregatite si innodate de ei cu nodurile lor speciale. Eu imi inchid rucsacul de turism alpin cu funda. Si abia apoi ii bag siretul inauntru.
Si nu-mi place sa merg in spatele unui gagiu cu rucsacul desirat din care atarna toate prostiile doar pentru ca el e mascul si stie drumul mai bine…
In fine. Nu ma laud cu nimic. Eu vreau niste ghete bune de turism alpin, si sper sa-mi gasesc cordelina de 4 metri pe care am achizitionat-o de la brico. Sper ca nu mi-a sutit-o nimeni. Se imbibase de la sticla de votca pe care am varsat-o din greseala pe ea… Votca am aruncat-o. Vroiam cu tot cu coarda. Numai ca fratimiu s-a prins ca… la o adica, coarda aia se poate transforma in firul de ata de care am nevoie sa trec un bolovan mai inalt si fara prea multe puncte de sprijin…
In fine…
Si eventual unu’ care daca ma vede ca ma sui in ham si imi caut singura pozitia sa nu inceapa sa ma bata la cap cum sa ma atarn…
Eh… fete, baieti…
De fapt… cred ca vreau sa plec cu o tipa. Era o profa de sport pe la politehnica… A fost profa mea. Oare am eu nas de experienta ei de alpinista?
🙂 Se pare ca ai avut parte de ceva experiente. Neplacute. 😀
Dupa cum iti raspundeam si la mine pe blog, joi, pe 24, plecam spre Bucegi si o sa fim acolo 3-4 zile, probabil la Piatra Arsa noptile, daca mai exista, daca e loc, daca ne’o place. Daca nu, ne gasiti pe platou.
Ah, si ma refeream la tine, evident. Ca doar raspundeam unui comentariu de’al tau. Nu prea mi se intimpla sa vorbesc cu gagici generice 😀
auzi, pe trei octombrie am treaba. Dar nu stiu unde o sa fiu. Mereu mi-am dorit o petrecere de ziua mea… acasa la mine, in Campina…
Da acolo e cam aglomerat.
Ma mai gandesc. Fratimiu ma invitase la Opera in Sibiu… Da cica si acolo e aglomerat. In fine… cred ca o sa sarbatoresc singura, cu o sticla de redbull in casa cu barbatimiu…