Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for August 2009

Dragii mei, dupa cum v-am spus si mai devreme, nu-mi vad capul de treaba. Vroiam duminica asta sa va povestesc despre alti psihanalisti celebrii, dar nu am timp. Asa ca o sa facem un compromis, si, in loc de o trecere in revista a celor mai importanti, va ofer notele mele. Cartea ‘conspectata’ se numeste ‘Procese de maturizare’, si e scrisa de Winnciott. Documentul il transcriu exact asa cum l-am gasit. Este creat in noiembrie 2008. Va sarut!

M-am decis sa scriu acum, asa cum as scrie in jurnal cam ce am retinut eu din cartea asta, cateva idei demne de notat.

  1. procesele de maturizare sunt innascute, dar pentru ca ele sa se concretizeze, bebelusul trebuie sa aiba parte de un mediu suficient de bun, si cand spune mediu se refera la mama-mediu.
  2. distinctia mama-mediu si mama-obiect, imi amintesc ca a vorbit si despre asta, dar nu mai tin minte exact despre ce era vorba. De reluat.
  3. psihoza (schizofrenia) apare datorita unui deficit in mediu care s-a petrecut inainte ca bebelusul sa aiba un eu suficient de puternic, in starea de fuziune cu mama, cand inca nu face diferenta dintre mine si ne-mine.
  4. delincventa apare datorita unui deficit in mediu care s-a petrecut cand bebelusul a inceput deja sa faca diferenta mine-nemine, si percepe acest deficit ca venind din afara. Delincventii au senzatia ca lumea le datoreaza ceva.
  5. mama indeajuns de buna trebuie sa intampine nevoile bebelusului ei, dar, de la un moment incolo ea trebuie sa nu se mai adapteze, pentru ca bebelusul sa se poata maturiza, sa ii creasca forta eu-lui.
  6. sine adevarat si sine fals. Sinele adevarat se contureaza in timp ce copilul are iluzia de omnipotenta, pe care o mama indeajuns de buna o face posibila prin adaptarea ei constanta la nevoile bebelusului. Eu-l bebelusului are senzatia ca isi creaza obiectele de care are nevoie, ca ele fac parte din el. Sinele fals apara sinele real, si reprezinta un filtru, o masca pe care o adoptam ca reactie la deficitul mediului (aici nu sunt foarte sigura, de ce apare sinele fals si cum il cream, dar ideea este ca il folosim ca sa ne adaptam social)
  7. psihoticii necesita ingrijire mai degraba decat analiza. Ingrijirea poate duce la vindecarea psihozei, daca este indeajuns de buna, astfel incat sa « repare » neajunsurile deficitului de mediu din perioada de dependenta si fuziune a bebelusului cu mediul. (adica cu mama)

Cred ca o sa reiau prima parte a acestei carti, care se numeste « lucrari despre dezvoltare », si care are urmatoarele articole :

  1. psihanaliza si sentimentul de vinovatie (aici ma gandesc la pozitia depresiva de la MK)
  2. Capacitatea de a fi singur
  3. Teoria relatiei parinte-bebelus (aici cred ca a vorbit de mama indeajuns de buna)
  4. Integrarea Eului in dezvoltarea copilului
  5. Furnizand pentru copil in sanatate si in criza
  6. Dezvoltarea capacitatii de a fi ingrijorat (tot la MK ma gandesc, cu a sa elaborare a pozitiei schizoparanoide in pozitia depresiva)
  7. De la dependenta spre independenta in dezvoltarea individului
  8. Morala si educatia : aici zice ceva interesant, despre cum trebuie sa « inoculam » educatia morala a copilului, era ceva in genul sa il lasi sa o descopere natural, or smth, adica sa nu o impui artificial, astfel incat copilul ala sa introiecteze morala, sa faca parte din functionarea lui egosintona, nu dintr-un supraeu artificial si pedepsitor. Cam asta imi vine in minte acum, dar la o recitire o sa ma lamuresc mai bine.

Cam astea sunt notele mele. Mi-a placut si nu mi-a placut cartea asta. As fi preferat mai bine explicata teoria, trece mult prea repede peste anumite lucruri si m-a frustrat pe alocuri. Dar mi-a lamurit un pic anumite chestii, mai ales diferenta dintre psihoza, delincventa si nevroza in functie de cand apare deficitul de mediu, si de ce se diferentiaza bolile astea. Ma rog, nevroza nu cred ca apare ca deficit de mediu, oricum el nu vorbeste despre nevroza, nu atinge complexul oedip. Vorbeste de stadiile de dependenta ale bebelusului.

M-a facut curioasa sa citesc mai multe despre dependenta. Zice ca pacientii regreseaza la stadiul de dependenta de analist. Ce inseamna asta ? eu am avut asa ceva ? saptamanile alea cand m-am gandit in continuu la s (analista mea) asa se numeste ? ca am devenit dependenta de ea ? Dar cand ma gandeam in continuu la m (fostul meu analist) ? Ce inseamna domle dependenta asta de analist, ca ma ratoiesc acuma la toata lumea, fir-ar ei sa fie de analisti. Sunt sau nu sunt dependenta ? Oricum, sincera sa fiu, nu prea ma intereseaza. Pot sa fiu sau pot sa nu fiu, important este ca eu sa ma simt bine, si sa avanseze cura. Mi se rupe daca sunt dependenta. Nu am fobii dinastea. Dar… nu sunt lamurita in privinta « conceptului ».

Hai, acuma la Andre Green. Sunt curioasa cum o sa-l vad acuma, dupa ce stiu atatea chestii in plus, si dupa ce am trecut si eu prin oaresce experiente.

Anunțuri

Read Full Post »

PDS

Lucian Blaga – O toamna va veni

O toamna va veni cîndva tîrziu,
Cînd tu iubito-mi vei cuprinde gîtul tremurînd
si strîns vei atîrna de mine cum atîrna o cununa
de flori uscate
de stîlpul alb de marmora al unei cripte.

O toamna va veni si-o sa-ti despoaie
de primavara trupul, fruntea, noptile si dorul
si-ti va rapi petalele si zorile
lasîndu-ti doar amurgurile grele si pustii.

O toamna va veni si mastera
din toate florile ce le-ai avut vreodata
numai pe-acelea n-o sa ti le ia,
ce-o sa le-asterni peste mormîntul tuturor,
acelora, care se duc pe veci
cu primavara ta.

Read Full Post »

motivare

Dragii mei sa stiti ca absentez motivat. Am treaba acasa. Daca nu ma credeti, ma duc la psihiatra si cand i-oi povesti ca iar fac schimbari si am idei, o sa-mi dea scutire medicala. Asa ca… va rog, sa nu va fie cu suparare, dar pana la pds o sa las blogul in grija voastra. Sa nu cumva sa va certati, ca va dau masline (am cateva de la surorile Marx).

Va sarut, si sa aveti grija de voi.

Read Full Post »

Venita de la Dragos.

Vazandu-ma eu cu leapsa asta, care suna ‘Dac-ar fi sa spun ce inseamna Mihail Sebastian pentru mine ce as spune?’.

Prima mea reactie a fost: hmmm… cine-o fi Mihail Sebastian ca am tot auzit de el. Imi amintesc vag ca am citit Orasul Cu salcami si Accidentul…

Asa ca m-am dus la mama (care-i profa de romana) si i-am pus problema: mama, uite care-i treaba, mi-au dat astia o leapsa, cica sa spun cine-i Mihail Sebastian pentru mine. Ia spune-mi si mie cine-i Mihail Sebastian asta, ca ma fac dracu’ de ras.

Si normal, fata de intelectuali, cum sa ma lase mama sa ma fac de ras? (ca d-asta eram io obligata sa iau numa’ 10 la scoala). Asa. Si… magie, imi scoate mama din biblioteca o carte careia ii zice ‘Mic dictionar, scriitori romani’. Aha, deci pot sa citesc aici cine-i Mihail Sebastian, ce chestie!

Si ce-am aflat? Pai am aflat ca Mihail Sebastian asta e un nene (logic) care a trait intre 1907-1945, fiu de intelectuali si asta (saracu’). Auziti, a facut Dreptul p-aci prin sat pe la noi, in Pizdesti, dupa cum spun Surorile Marx, si s-a mai dus si pe la Marele Bucuresti (adica Parisul) sa studieze tot dreptul. Aha, deci dreptul. La ce i-o fi trebuit astuia sa scrie Orasul cu Salcami si Accidentul, dac-a studiat dreptul… in fine.

Apoi, cica dramaturg, eseist, romancier. Aha. Deci a fost si dramaturg si eseist. A da, normal, ca tot el a scris si Steaua fara nume… asta-mi aminteste ca tre’s-o vad…

Cica debuteaza in ziarul Cuvantul. Ma rog…

Si-apoi cica publica in majoritatea revistelor importante ale vremii. Bagacios si asta. Histrionic. Sa publice el, sa-l citeasca lumea, sa se bage in seama… da.

Mai departe: cica la un moment dat ‘debuteaza editorial’ (nu stiu ce inseamna asta) cu un volum de proza, ii zice ‘Fragmente dintr-un carnet gasit’. Asta se intampla in 1932. Adica pe la… 32-7=… … 25 (am calculat bine?) Mwaaaa, ce tanar. Si io am publicat in Cultura tot la 25 de ani. Aha, deci nu-i mai bun ca mine.

Ma rog, alte scrieri: (cica opere principale) Orasul cu Salcami (p-asta am citit-o), Accidentul (si p-asta am citit-o), Jocul de-a vacanta (suna foarte bine), Steaua fara nume (p-asta tre’ s-o vad), Ultima ora  (hm, asta nu-mi spune nimic).

Asa. Ce mai citim: S. este un scriitor total: a cultivat cu stralucire publicistica, pamfletul, eseul, genul epic, teatrul. Ca dramaturg – personalitate cu totul distincta in intreaga istorie a artei dramatice romanesti – el este maestrul necontestat al teatrului poetic.

Deci ne-am lamurit cine e Mihail Sebastian. Bun lucru.

Acuma sa vedem cine e pentru mine…

Pai, in primul rand imi amintesc de perioada in care l-am citit. Era o vacanta de vara, aveam 17 ani. Taicamiu era prin spitale, familia (maicamea si fratimiu) erau cu el, eu stateam acasa cu ma-sa. O nenorocitenie de femeie. Chior de bani nu aveam, toti banii trebuiau dati spaga la doctori. De-abia aveam de iaurt. Deci nu-mi puneam problema sa plec nicaieri, uneori nu aveam bani de timbre sa pun scrisori la posta pentru o prietena cu care corespondam (ca n-aveam internet). Asa ca stateam acasa si citeam. Ce-aveam prin biblioteca, asta era la Editura Eminescu. Tot atunci citeam si Rebreanu, Camil Petrescu, ce gaseam.

Imi amintesc vag de cartile astea doua (care de fapt erau una singura). Orasul cu salcami si Accidentul. Tin minte ca mi-au placut, m-au transpus intr-o anumita stare, au fost printre cele mai sensibile carti pe care le-am citit in perioada aia. O poveste de dragoste, o gara cu un tren care pleca, cineva ramas pe peron, niste plete care fluturau de la geamul vagonului, emotia despartirii…

Nu cred ca le voi reciti acum. Au ramas undeva  in mine, le am, dar nu mi le mai amintesc.

Concluzia este… Mihail Sebastian a fost un om bun…

Va imbratisez, si ne-auzim.

Read Full Post »

Dragii mei, de data asta nu va mai povestesc nimic, ci va prezint o carte. Fiti atenti. E o carte, ii zice ‘Introducere in psihanaliza freudiana si postfreudiana’. E scrisa de Vasile Dem Zamfirescu, psihanalist formator la SRDP. A fost profu’ meu de psihanaliza, la scoala.

Ei, cartea asta… nu, nu va spun nimic despre ea, dar va arat cuprinsul. (sa va puna dracu sa nu-l cititi ca draci mancati, la cat efort prestez pentru treaba asta!)
Deci, ce gasiti in ea:

Tema întâi
Ce este psihanaliza?

1. Psihanaliza — sistem de discipline axat pe ideea de inconştient
2. Psihoterapia. Caracteristici generale
3. Psihopatologia psihanalitică
4. Psihanaliza ca psihologie a inconştientului
5. Metapsihologia
6. Psihanaliza aplicată
BIBLIOGRAFIE

Tema a doua
Elemente de istoria psihanalizei

1. Psihanaliza în România
1.1 Psihanaliză şi comunism
2. Psihanaliza în România interbelică
3. Psihanaliza în Occident
4. Psihanaliza în România de după 1990. Societatea Română de Psihanaliză sau premisele unei implantări durabile a psihanalizei în România
BIBLIOGRAFIE

Tema a treia
Concepţia psihanalitică despre raportul dintre sănătate şi boala psihică

1. Cum a ajuns Freud la noua concepţie?
1.1 Structura şi sensul simptomului
1.2 Structura şi sensul visului
1.3 Structura şi sensul actului ratat
2. Reacţia istorică la inovaţia freudiană
3. Continuatorii lui Freud
4. Semnificaţia concepţiei psihanalitice pentru teoria cunoaşterii
5. „Vindecarea” în psihanaliză
BIBLIOGRAFIE

Tema a patra
Psihanaliza ca psihologie a inconştientului

1. Ideea şi conceptul de inconştient înainte de Freud
2. Contribuţia lui Freud
3. Principalele manifestări ale inconştientului: actul ratat
3.1 Condiţiile de existenţă ale actului ratat
3.2 Teorii explicative prefreudiene
3.3 Teoriile fiziologice şi psihofiziologice
3.4 Teoriile fonetice
3.5 Opinia comună
3.6 Clasificarea actelor ratate
3.7 Semnificaţia actului ratat pentru psihoterapia psihanalitică
BIBLIOGRAFIE

4. Principalele manifestări ale inconştientului: visul
4.1 Preambul
4.2 Teorii prefreudiene despre vis
4.2.1 Teoriile somatice
4.2.2 Teoriile populare şi romantice
4.3 Concepţia freudiană asupra visului
4.3.1 Conţinut manifest şi conţinut latent
4.3.2 Travaliul visului şi interpretarea
4.3.3 Visul despre injecţia făcută Irmei — primul vis interpretat psihanalitic
4.3.4 Dorinţa în vis
4.3.5 Dificultăţi ale teoriei freudiene despre vis ca realizare a unei dorinţe
4.3.6 Clasificarea viselor în funcţie de raportul dintre conţinutul manifest şi conţinutul latent
4.3.7 Travaliul visului
4.3.7.1 Condensarea
4.3.7.2 Deplasarea
4.3.7.3 Figurabilitatea
4.3.7.4 Utilizarea simbolurilor
4.3.7.5 Elaborarea secundară
4.3.8 Funcţia visului: dorinţa şi cenzura
4.4 Interpretarea visului în psihanaliza contemporană
4.5 Aplicare a tehnicii de interpretare a visului la fenomenele culturale
BIBLIOGRAFIE

5. Principalele manifestări ale inconştientului: simptomul nevrotic
5.1 Sensul simptomului nevrotic
5.2 Inhibiţiile sexualităţii: impotenţa şi frigiditatea
5.3 Angoasa şi fobia
5.4 Conversia
5.5 Obsesiile şi compulsiile
5.6 Complexul Oedip în literatură
5.7 Alte conflicte nevrotice
5.7.1 Conflicte legate de agresivitate
5.7.2 Conflicte legate de individuaţie
5.8 Nevroza şi condiţia umană
BIBLIOGRAFIE

6. Principalele manifestări ale inconştientului: transferul
6.1 Istoric: paradigma clasică
6.2 Raţiuni istorice ale paradigmei clasice
6.3 De ce transferăm?
6.4 Transfer şi sugestie
6.5 Paradigma intersubiectivă a transferului
6.6. Transfer şi alianţă terapeutică
6.7. Interpretarea transferului
Bibliografie

7. Principalele manifestări ale inconştientului:cuvântul de spirit
7.1 Concizie şi condensare
7.2 Erori de logică şi deplasare
7.3 Reprezentarea prin contrariu în cuvântul de spirit
7.4 Utilizarea nonsensului
7.5 Tendinţele cuvântului de spirit
7.5.1 Clasificarea cuvintelor de spirit cu tendinţă
7.5.2 Cuvântul de spirit cu tendinţă agresivă
7.5.3 Plăcerea estetică în cazul cuvântului de spirit
7.6 Comparaţie între vis şi cuvânt de spirit
BIBLIOGRAFIE

Tema a cincea
Inconştientul şi sexualitatea infantilă

1. Concepţia comună despre sexualitate
2. Concepţia psihanalitică asupra sexualităţii umane
3. Semnificaţia concepţiei freudiene
4. Stadiile sexualităţii infantile
4.1 Perspective contemporane
5. Sursele teoriei freudiene
5.1 Teoriile infantile despre sexualitate
6. Implicaţii antropologice ale teoriei despre sexualitatea infantilă
6.1 Cultură şi represiune instinctuală
BIBLIOGRAFIE

Tema a şasea
Inconştientul şi agresivitatea distructivă

1. Agresivitatea distructivă ca instinct al morţii
1.1 Excurs despre „pansexualism”
1.2 Filosofie şi „nefilosofie” la Freud
1.3 Thanatos şi Eros
2. Modificări ale teoriei
3. Agresivitatea în psihanaliza postfreudiană
4. Instinctul morţii din perspectiva etologiei
4.1 Excurs despre etologie
BIBLIOGRAFIE

Tema a şaptea
Inconştientul şi structura psihicului

1. Cea de a doua teorie despre psihic
1.1 Se — instanţa pulsională a psihicului
1.2 Eul — instanţa de comandă şi control a psihicului
1.3 Supraeul sau „inconştientul de sus”
1.3.1 Morală inconştientă şi morală conştientă
2. Mijloacele de apărare ale Eului
2.1 Utilizarea mijloacelor de apărare împotriva pulsiunilor
2.2 Câteva mijloace de apărare
2.2.1 Raţionalizarea
2.2.2 Refularea
2.2.3 Regresia
2.2.4 Formaţiunea reacţională
2.2.5 Identificarea cu agresorul
2.2.5.1 Identificarea cu agresorul în situaţii-limită
2.2.6 Proiecţia
2.2.7 Un exemplu integrator
Bibliografie

Tema a opta
Prima desexualizare a inconştientului sau psihanaliza lui Alfred Adler

1.Teoria autoestimaţiei
1.1 Compensare, supracompensare, pseudocompensare
1.1.1 Clasificarea compensărilor
1.1.2 Protestul viril
1.1.3 Contraidealul
1.1.4 Resentimentul
1.1.4.1 Termeni şi descriere esenţială
1.1.4.2 Psihologia resentimentului
1.1.4.3 Sociologia resentimentului
1.1.4.4 Valorizarea produselor culturale ale resentimentului

Bibliografie

Tema a noua
A doua desexualizare a inconştientului sau psihanaliza lui Carl Gustav Jung

1. Inconştient personal şi inconştient colectiv
2. Ce sunt şi cum se formează arhetipurile?
2.1 Dificultăţi teoretice
2.2 Formarea arhetipurilor nu poate fi explicată
2.3 Precursori
3. Principii şi metode pentru cunoaşterea inconştientului colectiv
4. Domeniile de manifestare ale arhetipurilor
4.1 Psihoza
4.2 Psihoterapia
4.3 Religia
4.4 Alchimia
4.5 Ştiinţele naturii
5. Câteva arhetipuri
5.1 Arhetipuri tipice
5.2 Arhetipuri atipice sau „existenţiale”
5.3 Arhetipuri neîncadrabile
6. Disputa dintre Jung şi Freud pe tema simbolului

Bibliografie

Tema a zecea

Desexualizarea inconştientului în psihanaliza contemporană

1. Două modalităţi de îmbinare
1.1 Excurs despre Kohut
2. Renunţarea la teoria pulsiunilor

Bibliografie

Va marturisesc, pentru mine a fost foarte lamuritoare. Pe la cursuri nu am trecut, din motive de tulburare afectiva bipolara, episod depresiv. Am nimerit pe la Jung si Adler. Dar am invatat dupa carte pentru examene. (si-am luat 10, evident). Mi se pare destul de ok ca sa incepi cu ea, sau sa iti organizezi informatiile pe care le ai deja, sa-ti struturezi ideile. Eu citeam literatura psihanalitica de vreo 9 ani de zile inainte sa citesc cartea asta pentru scoala, si cand am citit-o a venit ca o schema organizatoare, si mi-a lamurit foarte multe.

Daca va intereseaza, o gasiti la Editura Trei. Puteti intra direct pe site. Dati acolo la sectiunea Biblioteca de Psihanaliza, si prima care apare e asta. Daca nu, ii dati acolo search in casuta lor de search. Si daca nu stiti siteul de la Editura Trei, dati search pe Google (Cuvinte cheie: ‘Editura Trei’). Au multe carti de psihanaliza. Mai pentru incepatori, mai pentru avansati… Cautati si voi p-acolo ce credeti ca v-ar interesa.

Succes!

Read Full Post »

PDS

Dorul – Lucian Blaga

Seţos iţi beau mirasma şi-ţi cuprind obrajii
cu palmele-amândouă, cum cuprinzi
în suflet o minune.
Ne arde-apropierea, ochi în ochi cum stăm.
Şi totuşi tu-mi şopteşti: „Mi-aşa de dor de tine!”
Aşa de tainic tu mi-o spui şi dornic, parc-aş fi
pribeag pe-un alt pământ.

Femeie,
ce mare porţi în inimă şi cine eşti?
Mai cântă-mi înc-o dată dorul tău,
să te ascult
şi clipele să-mi pară nişte muguri plini,
din care înfloresc aievea – veşnicii.

Read Full Post »

don_juanTatii mosului, fiti atenti aici ce va povesteste baba. Invataturile lui Don Huan, da? Misto carte. Carlos Castaneda, ce antropolog evoluat si ce saman minunat. Sigur ca da. Dar hai sa ne uitam un pic la Don Huan, ca sa pricepem si noi o iota din ce se petrece acolo.

Starea de constiinta alterata – regresie la stadiul fuzional.

Aliatul: ala-i tac-tu. Te invata chestii, iti da putere. Sigur ca da, asta e rolul unui tata. Te aliezi cu el, pana cresti mare, si te invata… maaama ce te mai invata, si iti da putere (ca doar esti cu el).

Regula acceptata prin consens special: pai da, normal ca aliatul ala are o regula, ca daca vrei ca tac-tu sa te invete, trebuie sa faci dupa el, sa faci ca el, sa-i accepti argumentele si capriciile (chestii care sunt unul si acelasi lucru, dar trecem peste asta). Ce-ti spune tac-tu cand esti mic? ori faci ca mine, ori la loc comanda. Te iau cu mine sa reparam masina, daca promiti ca esti cuminte. Cuminte? se intreaba bebe. Bebele habar nu are ce inseamna cuminte. Cuminte inseamna sa nu il deranjezi pe tata. Poti sa faci orice, atata timp cat ii respecti idiosincraziile. Si bebe ala se screme acolo sa il cunoasca pe tata, astfel incat sa reuseasca sa nu il deranjeze, adica sa fie cuminte, astfel ca tata sa-l invete cum se repara masina. Si asa se invata regulile.

Spiritul plantei (in cazul nostru mescalito): ala-i tot tac-tu. Dar aici e alta poveste. Ca intervine proiectia si paranoia. E alta ipostaza a tatalui. Este tatal care nu ca tre sa te ajute, dar trebuie sa te si placa, sa te accepte. Si daca nu te accepta, te omoara. Pai sigur ca fantasmezi ca halucinatia asta te poate omora. De ce? Pai pentru ca bebele e tot timpul amenintat cu moartea. Daca nu verbal (de ce-ai facut prostia asta, te omor in bataie), inconstient si tot simte agresivitatea parintelui fata de el. Cu-atat mai mult cu cat asta rezoneaza cu agresivitatea lui fata de parinte (oedip si toate cele). Si-atunci da, daca te trezesti fata in fata cu un obiect intern al tau in timpul unei experiente de genul asta (care, repet reprezinta o regresie la stadiul fuzional), evident ca simti constient exact aceleasi chestii pe care le simteai ca bebe in interactiunea cu parintii tai. Si apare povestea asta cu ‘tata vrea sa ma omoare’. (ma rog, sau mama, dar eu vreau sa ma refer la tata, ca don huan e baietel, ok? facem ca Freud, care studia beietei, la fetite ajungem cand vorbim despre Dolto).

In mod normal, in timpul unei experiente halucinogene nu te omoara nici dracu. De ce? Pentru ca tac-tu insusi nu te-a omorat, deci de ce te-ar omora halucinatia lui? Dar paranoia exista, pentru ca, tu ca bebe stiai sau simteai, sau iti era teama ca tac-tu te omoara. Si intalneste-te tu cu reprezentantul lui psihic in ‘cealalta realitate’ si sa vezi atunci groaza si paranoia.

Asa vedeti, sper ca ati inteles tot. Eu m-am lamurit ce-i cu Don Huan, mai vreau sa vad si psihozele altora. Recomandase MBadragan niste carti tot pe temele astea, o sa le caut si va mai barai la cap cu ele, ca ma intereseaza.

Va sarut si… gata cu Castaneda. Oricum, mi-a spus o prietena (mai evoluata ca mine) ca scrierile lui Castaneda cic-ar fi fictiune pura, ca el de fapt nu a fost nicaieri la niciun saman, ci a stat in camera lui, s-a scremut si a prestat. Acuma nu stiu… V-am spus si voua, ca informatie, poate va foloseste la ceva…

Read Full Post »

Older Posts »