Doaaaamne ce zi lunga a fost azi… si stiu, dragilor, ca v-am neglijat cu pds-ul, dar uite, imi iau revansa. Pentru ca v-am lasat sa asteptati, va dau doua poezii in loc de una.
Pentru cei mai pretuiti cititori, Luciaaaaaaaan Blagaaaa!
Scoica
C-un zambet indraznet privesc in mine
si inima
mi-o prind in mana. Tremurand
imi strang comoara la ureche si ascult.
Imi pare
ca tin in mani o scoica,
in care
prelung si neanteles
rasuna zvonul unei mari necunoscute.
O voi ajunge, voi ajunge
vreodat pe malul
acelei mari, pe care azi
o simt,
dar nu o vad ?
Si favorita serii:
Lumina raiului
Spre soare râd!
Eu nu-mi am inima în cap,
nici creieri n-am în inimă.
Sunt beat de lume şi-s pagân!
Dar oare ar rodi-n ogorul meu
atâta râs făr’de căldura raului?
Şi-ar înflori pe buza ta atâta vrajă,
de n-ai fi frământată,
Sfânto,
de voluptatea-ascunsă a păcatului?
Ca un eretic stau pe gânduri şi mă-ntreb:
De unde-şi are raiul –
lumina? – Ştiu: Îl luminează iadul
cu flăcările lui!
Va sarut!
Tiii… daca mai intarziam 10 minute era pdd 😛
Lasă un răspuns