Din punctul de vedere al psihologiei functionale, organismul ca intreg se confrunta mereu cu probleme de un fel sau altul si incearca sa le rezolve in diferite moduri permise de natura sa, de cultura si de realitatea exterioara. Ca urmare, principiul cheie sau punctul central al organizarii personalitatii este vazut de psihologul functionalist din perspectiva reactiilor organismului intr-o lume plina de probleme.
…
…
Aaaa… aici scriam? Ma scuzati, nu mi-am dat seama. Imi faceam un referat la psihologie vocationala, si…
Inca unul si m-am dus. Maine il predau.
Abordarea holistica in psihologie…
Abordarea asta… holistica, este vorba in ea despre… adica… deci… cum sa va spun, simplu. Domle, oooomul… nu e suma partilor sale, ci este organizarea lor luata impreuna, ca sisteme care interactioneaza, intre ele si cu mediul adica. Si… comportamentul… nu este rezultatul unei singure trasaturi ci este determinat de suma trasaturilor caracteriale, care trasaturi interactioneaza si se determina si unele pe celelalte, si fiecare trasatura se mai determina si pe ea insasi, si determina si altele, care la randul lor determina trasatura analizata care, pana la urma, determina intreg caracterul, care determina comportamentul, dar care comportament este determinat si de facotrii socio-culturali care, la randul lor, determina caracterul si care sunt determinati de suma comportamentelor si a caracterelor care interelationeaza la nviel micro si macrosocial.
V-am lamurit da?
Abraham Maslow. Motivatie si personalitate. Editura 3, Bucuresti 2007.
Care este.
Ce ziceti, daca-l predau asa ma trece? 🙂
Pai dupa „interpretarea” asta, simt in nari monadele lui Leibniz -; )
eu cuarcii 🙂